Alexandru Balș

Alecu Balș, căruia i se mai spunea ,,Cocoșul”, a fost proprietarul latifundiului de pe valea Bistriței, de la Broșteni, în munții Neamțului, precum și a moșiei și târgului Adjud.

În acea vreme, Alecu Balș era mare postelnic. După câțiva ani, la 24 septembrie 1835, afost învestit în dregătoria de mare vistiernic, iar la 29 iunie 1848 în cea de mare logofăt; înacelași an, la 29 septembrie, era numit și președinte al Adunării Obștești a Moldovei, în vederea alegerii unor deputați. Iar la 24 iulie 1849, prin decretul împăratului Rusiei, Nicolae I, logofătului Alecu Balș i-a fost conferit ordinul Sf. Ana, clasa a II-a.

Prestigiul lui Alecu Balș era cunoscut și apreciat, pentru calitatea sa de chivernisitor, camare vistiernic, mărturie stau scrisorile măgulitoare de mulțumire, din 29 aprilie 1836 și 3 martie 1837, iscălite de peste 20 de boieri.

Alecu Balș a fost membru deputat al Divanului Ad-hoc a Moldovei, reprezentant al Tinutului Putna, in categoria/colegiul de mare proprietar.

Aidoma înaintașilor săi, Alecu Balș a ctitorit o biserică, la Poieni, în Codrul Iașilor, mărturie stând pisania: ,,Acest sfânt locaș s-au zidit din nou spre cinste și lauda Sf. Ierarh Nicolae, cu bunăvoința și osârdia de bunului neam dumnealui marele vistiernic și cavaler Alexandru Balș, întru unire cu prealuminata și legiuita sa soție, domnița Elenco Sturza, în vremea stăpânirii Domnului Mihail Grigore Sturdza V(oie)v(od) și a preasfințitului mitropolit Veniamin Costache, spre veșnică pomenire. 1841”. Aici, a fost realizat și un pomelnic al familiei,"Bălșești", "cu cheltuiala dumnealui marelui vistiernic și cavaler Alexandru Balș, pe moșia dumisale Poenile, în luna mai, anul 1842".

Din cele două căsătorii ale sale au rezultat doi copii: Constantin (1827-1855), fiul CasandreiCantacuzino (divorțată de Alecu Balș), ucis în duel de contele Stolberg, și Alexandru (1838-1894), fiul domniței Elenco Sturdza (divorțată de viitorul domn Grigore Ghica), fiică adomnitorului Ioan Sandu Sturdza. Descendența a continuat doar prin cel de-al doilea fiu, Alexandru Balș, care a avut patru copii: Alexandru (1861-1899), consul general la Budapesta,fără descendență, Elena (1866-1945), măritată cu doctorul Ioan Cantacuzino, membru al Academiei Române, George Balș (1868-1934), istoric de artă, membru al Academiei Româneși magistratul Matei Balș (1873-1927). Astfel, prin cei doi frați, descendența acestei ramuri afamiliei Balș s-a perpetuat până în zilele noastre. Arhitectul Ștefan Balș (1902-1994), membrual Comisiei Monumentelor Istorice, a fost unul dintre fiii lui Matei, dar descendența a continuat, mai cu seamă, prin fiii lui George Balș, unul dintre nepoții acestuia, Ion Balș, fiind păstrătorul documentelor familiei.

Surse:
https://www.academia.edu/38147260/Din_via%C8%9Ba_%C8%99i_activitate...
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_membrilor_Divanului_Ad-hoc_al_M...