His parentage is disputed. Some believe that he may have been from the family of Basarab I of Wallachia, while others believe that he was possibly the son of Costas St. Marestain of the Arpad-Capet lineage.

Costea of Moldavia From Wikipedia, the free encyclopedia http://en.wikipedia.org/wiki/Costea_of_Moldavia

Costea was a Voivode of Moldavia mentioned in a document from 1407 in line of rulers between Laţcu and Petru. Initially it has been thought that he ruled between 1373 and 1374, as the first ruler of Moldavia from the Muşat family. Also he was believed by some to have been born in Wallachia, being probably related to Basarab I's ruling family. More recent studies[1][2] tend to consider him a son of Bogdan I, who never ruled.

He was married to Margareta (Muşata), a Roman Catholic. They had several children: Petru, Roman, all of them ruling in succession after Laţcu's death.

In a document from 1392 it is said that his wife, Muşata, built in the city of Siret, the church Saint John the Baptist, where she was interred.

Notes

1. ^ Gorovei, Ştefan S., Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 1997, ISBN 973-9149-74-X
2. ^ Rezachevici, Constantin, Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova, a. 1324 - 1881, vol. I, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001, ISBN 973-45-0387-1

-------------------------------

Costea al Moldovei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă (Romanian) http://ro.wikipedia.org/wiki/Costea_al_Moldovei also see http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Costea

Costea Mușat a fost domnitor al Moldovei între 1373 și 1375, pomenit în pomelnicul de la Bistrița (1407) printre „binecredincioșii domnii țării aceștia”: „pomenește, Doamne, pe Bogdan I voievod; pe Lațco voievod; pe Costea voievod; pe Petru Voievod; pe Roman voievod”.

Până recent,Costea Mușat, era considerat întemeitorul familiei domnitoare moldovenești a Mușatinilor, și se presupunea că era originar din Muntenia și rudă directă cu Basarabii[1]. Însă, după ultimele cercetări[2] afirmația că el ar fi avut trei fii, pe Petru I, Roman I și Ștefan I, pare a fi exclusă. Este foarte posibil ca de fapt el să fie una și aceeași persoană cu un anume Ștefan care este, după aceste ultime cercetări, fiul lui Bogdan I. La fel este posibil, dar neverificat, ca de fapt Ștefan să se fi căsătorit cu Mușata a cărei ascendență este necunoscută. Într-un act din 1392 se spune ca Mușata a construit, în orașul Siret, biserica Sfântului Ioan Botezătorul, unde a și fost înmormântată. Cert este[3] că Petru I, Roman I și Ștefan I nu sunt fiii lui Costea Mușat ci sunt fiii unui anume Ștefan, acesta fiind fiul lui Bogdan I. Acest Ștefan nu a fost niciodată domnitor[4].

Dinastia lui Bogdan I se mai leagă o dată de Mușatini și pe linie femeiască, și anume prin Anastasia, fata lui Lațcu, care s-a căsătorit cu vărul ei Roman I, fiul lui Ștefan (celălalt fiu al lui Bogdan I) , având-ul ca fiu pe Alexandru cel Bun.

La 2 mai 1386 în registrele Massariei din Caffa sunt menționați doi mari demnitari moldoveni: Constantin și Petru. Ultimul a fost unanim identificat cu Petru I[5], în timp ce primul a stârnit controverse între istorici. Șerban Papacostea consideră că este vorba despre Costea voievod[6]. Constantin Cihodaru crede însă că acel personaj este fratele și asociatul la domnie al lui Petru[7], în vreme ce Victor Spinei socotește că nu ar fi decât „un demnitar în subordinea lui Petru Mușat”[8].

Referințe

1. ^ Giurescu, p. 345
2. ^ Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009
3. ^ Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009
4. ^ Magazin Istoric Nr. 1 / 2009
5. ^ Andrieș-Tabac, p. 17
6. ^ Papacostea, p.104
7. ^ Cihodaru, p. 85
8. ^ Victor Spinei, Moldova în secolele XI - XIV, Chișinău, 1994, p. 380 - 385.

Bibliografie

Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, Ed. All Educațional, București, 2003, I, p. 345 - 347 Silviu Andrieș-Tabac, Heraldica teritorială a Basarabiei și Transnistriei, Ed. Museum, Chișinău, 1998, p. 17 Șerban Papacostea, La începuturile statului moldovenesc, în „Geneza Statului în evul mediu românesc”, Cluj-Napoca, 1988, p. 97 - 104 Constantin Cihodaru, Formarea hotarului dintre Moldova și Țara Românească în secolul al XV-lea, în vol. „Stat. Societate. Națiune. Interpretări istorice”. Cluj-Napoca, 1982, p.85 Ștefan Gorovei, Genealogia și înrudirile familiei domnitoare din Moldova, p. 111-118