Leopold Adler

https://clalindar.wordpress.com/2020/07/12/calindaru-foii-interesan...

Leopold Adler
Unul dintre cei mai faimoşi fotografi ai vremii sale.

Leopold Adler a fost fotograful care a fixat pe peliculă figuri din viața cotidiană. Fotografiile lui au fost expuse la galeria de expoziție din Viena. A fost unul dintre cei mai prolifici fotografi din România.

Născut: 12 iulie 1848, Praga, Cehiam în familia unui fabricant evreu din Cehia de astăzi. Cursurile primare şi gimnaziale le-a urmat la Praga, oraş în care se stabilise tatăl său în calitate de furnizor al armatei imperiale. A absolvit şcoala militară. Cum viaţa cazonă nu-l atrăgea, a părăsit definitiv Praga.

S-a stabilit la Brașov în anii ’70 (după Kurt Hochstuhl, în anul 1872, după E. Bădescu în 1875). În 1873 îl găsim angajat în atelierul lui Karl Bömches, iar din 1875 îşi deschide propriul studio fotografic, (la 25 septembrie 1876, a cerut poliției locale din Brașov autorizația de a deschide un atelier fotografic) unde îi aduce pe la sfârşitul anilor ’70 pe colaboratorii săi Josef Schuller senior (n. 9 sept. 1850, Reghin, jud. Mureş – m. 12 feb. 1918, Brașov) şi J. S. junior (1874-1956). Din 1900 până la sfârşitul lui 1909 Schuller senior conduce atelierul lui Adler împreună cu fiul său. Când au preluat studioul, ei au preluat şi plăcile fotografice, ale căror copii, conform unei practici cunoscute atunci, le vindeau sub numele lui Adler.

Fiind căsătorit din anul 1870 cu Caroline Muschalek, sora unui meşter fotograf din Brașov, este foarte posibil ca o serie de fotografii şi clişee aparţinând lui Leopold Adler să se regăsească în colecţia Muschalek.

Din 1909 până în 1915, Leopold Adler preia din nou atelierul. Apogeul carierei lui Leopold Adler este între 1909-1914, perioadă în care poate fi considerat cel mai bun fotograf braşovean (Konrad Klein), iar atelierul său unul dintre cele mai renumite. Din multitudinea fotografiilor realizate merită să fie amintite cele ale oraşului Brașov şi ale satelor din Ţara Bârsei, care conţin portrete, peisaje, monumente de arhitectură, costume populare. Fotografiază, de asemenea, monumente istorice din Transilvania (biserica din Densuş, catedrala metropolitană din Blaj etc.), clădiri ale unor instituţii publice (în special gări), mineri, ciobani etc., surprinşi în costumele specifice şi, nu în ultimul rând, autentice şatre ţigăneşti. Imortalizează o serie de evenimente istorice cărora le-a fost martor (adunarea generală a Astrei de la Şimleu, ţinută în 1909, inaugurarea monumentului eroilor războiului Independenţei României din Moineşti, județul Bacău, lăsarea la vatră a soldaţilor români din armata austro-ungară, întruniri electorale etc.).

O perioadă a fost fotograf la Orăștie, Săliște, Geoagiu, Ţara Haţegului, Valea Jiului şi Ţinutul Pădurenilor s-au numărat printre locurile preferate ale faimosului fotograf din Transilvania începutului de secol XX, Leopold Adler. Sute de fotografii realizate de artist în comunităţile hunedorene s-au păstrat de peste un secol, iar unele dintre ele sunt expuse în muzee importante. Scenele surprinse în fotografiile care poartă marca Adler prezentau târgul aglomerat al Hunedoarei, Uzinele de fier ale oraşului, băile termale de la Geoagiu, Cetatea Devei, modul în care oamenii traversau râul Mureş, centrul istoric al Orăştiei, munca din minele de aur de la Brad, din exploatările de fier din Ţinutul Pădurenilor şi din cele de cărbune din bazinul Văii Jiului, dar şi numeroase portrete. Fotografiile au fost realizate de Leopold Adler.

Adler a călătorit în întregul ţinut al Transilvaniei şi a surprins scenele din viaţa cotidiană, realizând totodată un număr impresionant de portrete.

O parte din fotografiile sale au fost expuse la galeria de expoziţie din Viena, unde a surprins imagini şi din aceste locuri. Cele mai multe din fotografiile sale se păstrează în colecţii particulare, iar o parte din cele cu valoare documentară se află la Biblioteca Academiei Române. Fotografiile sale, mărturii ale unui trecut bogat şi plin de semnificaţii, dau culoare şi un parfum specific textelor din unele monografii consacrate oraşului de sub Tâmpa. Pe de altă parte Leopold Adler s-a implicat în activitatea comunităţii evreieşti braşovene, fiind un timp administratorul acesteia.

A murit la vârsta de 76 de ani, în urma unei îndelungate suferinţe, fiind îngropat în cimitirul comunităţii israelite neologe. Fraţii săi (Moritz, Alfred şi Aladár) au lucrat, de asemenea, în Transilvania ca fotografi. Leopold Adler a colaborat cu ei scurt timp, câţiva ani în Brașov.

Câteva fotografii inedite dintre cele realizate de Leopold Adler suntpăstrate în colecțiile cabinetului de stampe al Bibliotecii Academiei Române.

Leopold Adler, unul dintre cei mai prolifici fotografi de la începutul secolului trecut, a lăsat posterităţii o serie impresionantă de fotografii care înfăţişează viaţa cotidiană din oraşele Transilvaniei şi portretele oamenilor care au trăit în acest ţinut. Locuitorii Hunedoarei sunt prezentaţi în ipostaze rare, de celebrul fotograf praghez.

Opera (selectiv):
– Kronstadt-Panorama von Schloßberg (mit Originalfotos, 7 teilig), Kronstadt, 1882;
– Jekelius, E., în Das Burzenland, III/1 şi IV/1, Kronstadt, 1928;
Zillich, H., Kronstadt, Innsbruck, 1982 [cuprinde 26 de fotografii executate de Leopold Adler, apărute şi în monografii ale Brașov-ului, publicate în limba germană, în perioada interbelică; ele surprind cele mai importante monumente istorice ale oraşului, unele dintre ele astăzi dispărute];
– Fotografii de Leopold Adler, în Magazin Istoric, nr. 7, iul. 1984;
– Şcheii Brașov şi Castelul Bran, fotografii realizate de Leopold Adler aflate în colecţiile Bibliotecii Academiei R.S.R., în Magazin Istoric, nr. 8, aug. 1985;
– Noul călăuz al străinului prin Braşov şi regiunea dimprejur, precum şi prin băile transilvane Zizin, Előpatak, Malnaş, Tuşnad, Covasna şi Borsec, cu un plan nou al oraşului, un prospect general al Braşovului şi numeroase ilustraţii, ediţia a doua, editori Nicolae Pepene şi Bogdan-Florin Popovici, Braşov, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, Editura Suvenir, 2014, colecţia Biblioteca istorică a Braşovului, 134 p. + fotografii [faţă de prima ediţie, ilustraţia a fost completată cu imagini de fotografi celebri ai Braşovului de la sfârşitul secolului al XIX-lea, Leopold Adler şi Carl Muschalek.

Referinţe:
– Anunţ mortuar, în Gazeta de Transilvania, 9 mai 1924,;
– Anunţ mortuar, în Kronstadter Zeitung, 9 mai 1924;
– Brassoi Lapok, 8 mai 1924: Lexikon, (cu portretul fotografului);
– Manaţe, Carmen, Fiul, Sami, Oprea, Viorica, Comunitatea evreilor din Braşov. Secolele XIX-XX, Braşov, Editura Transilvania Expres, 2007;
– Pestrea Suciu, Steluţa, Străzi, case, oameni…, în Gazeta de Transilvania, an 170, nr. 5549, 25 octombrie 2008;
– Eadem, Străzi, case, oameni din Braşov, Braşov, Editura Foton, 2011, p. 217; Kurt Hochstuhl, Leopold Adler, pe site-ul Landesarchiv Baden-Württember, mai 2011, accesat 13 ianuarie 2016;
– Bădescu, Emanuel, Leopold Adler, fotograful existenţei româneşti în Ardeal, în Astra, s.n., nr. 1-4/2014.

Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.

https://clalindar.wordpress.com/2019/11/10/povesti-orastiene-precur...

Leopold Adler
Născut în familia unui fabricant evreu din Cehia de astăzi, s-a stabilit la Brașov în anii ’70 (după Kurt Hochstuhl, în anul 1872, după E. Bădescu în 1875). În 1873 îl găsim angajat în atelierul lui Karl Bömches, iar din 1875 își deschide propriul studio fotografic, unde îi aduce pe la sfârșitul anilor ’70 pe colaboratorii săi Josef Schuller senior (n. 9 sept. 1850, Reghin, jud. Mureș – m. 12 feb. 1918, Brașov) și J. S. junior (1874-1956).
Din 1900 până la sfârșitul lui 1909 Schuller senior conduce atelierul lui Adler împreună cu fiul său. Când au preluat studioul, ei au preluat și plăcile fotografice, ale căror copii, conform unei practici cunoscute atunci, le vindeau sub numele lui Adler. Din 1909 până în 1915, Leopold Adler preia din nou atelierul.
Apogeul carierei lui Leopold Adler este între 1909-1914, perioadă în care poate fi considerat cel mai bun fotograf brașovean (Konrad Klein), iar atelierul său unul dintre cele mai renumite. Din multitudinea fotografiilor realizate merită să fie amintite cele ale orașului Brașov și ale satelor din Țara Bârsei, care conțin portrete, peisaje, monumente de arhitectură, costume populare.
Fotografiază, de asemenea, monumente istorice din Transilvania (biserica din Densuș, catedrala metropolitană din Blaj etc.), clădiri ale unor instituții publice (în special gări), mineri, ciobani etc., surprinși în costumele specifice și, nu în ultimul rând, autentice șatre țigănești. Imortalizează o serie de evenimente istorice cărora le-a fost martor (adunarea generală a Astrei de la Șimleu, ținută în 1909, inaugurarea monumentului eroilor războiului Independenței României din Moinești, județul Bacău, lăsarea la vatră a soldaților români din armata austro-ungară, întruniri electorale etc.).

Adler_-_Port_femeiesc_din_Sereca_3

O perioadă a fost fotograf și la Săliște și Orăștie, unde a surprins imagini și din aceste locuri. Cele mai multe din fotografiile sale se păstrează în colecții particulare, iar o parte din cele cu valoare documentară se află la Biblioteca Academiei Române. Fotografiile sale, mărturii ale unui trecut bogat și plin de semnificații, dau culoare și un parfum specific textelor din unele monografii consacrate orașului de sub Tâmpa. Pe de altă parte Leopold Adler s-a implicat în activitatea comunității evreiești brașovene, fiind un timp administratorul acesteia. A murit la vârsta de 76 de ani, în urma unei îndelungate suferințe, fiind îngropat în cimitirul comunității israelite neologe.
Frații săi (Moritz, Alfred și Aladár) au lucrat, de asemenea, în Transilvania ca fotografi. Leopold Adler a colaborat cu ei scurt timp, câțiva ani în Brașov. Fiind căsătorit din anul 1870 cu Caroline Muschalek, sora unui meșter fotograf din Brașov, este foarte posibil ca o serie de fotografii și clișee aparținând lui Leopold Adler să se regăsească în colecția Muschalek.

Succesul lui Adler se datorește calității fotografiilor executate în atelierul său. Numele lui căpătase o asemenea notorietate, încât, în 1901, când a preluat atelierul lui Adler, un alt fotograf, Joseph Sculler (ucenic al lui Adler), nu ezită să-și facă reclamă, imprimând pe spate mențiunea că el este „urmașul lui Adler” reclamă destul de folosit pe atunci.

Resurse:
Magazin Istoric, nr. 4/1998